Scandalul de la Iasi in Adevarul

Jurnalistii de la Adevarul au tratat pe larg cazul de interceptare de la Consiluul Judetean Iasi. Directorul Blackwater Intelligence, Mihai Belu a fost intrebat despre interceptari, tehnica si modalitati. Vicepreşedinţii CJ Iaşi, Constantin Adăscăliţei şi Victor Chirilă, câştigă salarii de mii de lei, deşi competenţele lor sunt limitate. Cei doi demnitari care marţi au descoperit aparate de interceptare în birouri sunt

de mai multă vreme în conflict cu preşedintele Constantin Simirad.

Scandalurile la vârful Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi se ţin lanţ. Încă din 2008 există un conflict deschis între cei doi vicepreşedinţi şi şeful instituţiei. În repetate rânduri, Constantin Simirad le-a dat şi le-a retras atribuţiile lui Constantin Adăscăliţei şi lui Victor Chirilă. Cel mai adesea, preşedintele CJ s-a arătat nemulţumit de modul în care subalternii săi au gestionat proiecte importante pentru judeţ precum modernizarea aeroportului, care încă este la nivel de documentaţie, sau a drumurilor administrate de instituţie, unde anual sunt alocate în jur de 20 de milioane de lei. Ieri, cei doi demnitari au aflat de la procurorii DNA că sunt vizaţi într-un dosar de corupţie, iar dispozitivele de interceptare găsite în tocul uşilor de la birouri erau montate pentru strângerea de informaţii. „Nu ştiu încă despre ce dosar este vorba", a spus vicepreşedintele Victor Chirilă.
În comisii de licitaţii la proiecte pe bani UE Deşi în ultima perioadă nu mai au atribuţii de bază în cadrul instituţiei, la începutul mandatului, investiţii europene de zeci de milioane de euro erau în mâinile celor doi vicepreşedinţi. Astfel, Chirilă a fost preşedintele comisiei de licitaţie la proiectul de modernizare a DJ282 Iaşi-Botoşani, în valoare de 46,7 milioane de lei, şi membru într-o comisie de licitaţie a proiectului SMURD Regional, în valoare de peste 47 de milioane de lei. 
Colegul său, Constantin Adăscăliţei, încă se ocupă de distribuirea banilor la drumurile judeţene şi a făcut parte din comisia de licitaţie pentru proiectul european de asfaltare a DJ248 Iaşi-Vaslui. Cel mai distrus drum din judeţul Iaşi trebuia să fie modernizat de firma portugheză Jaop Sociedade de Empreitadas. Societatea a obţinut contractul de 42,3 milioane de lei, dar după câteva luni de lucrări a plecat din ţară cu utilajele şi muncitorii, obligându-i pe edili să reia licitaţia. „Nu ştiu pentru ce sunt cercetaţi vicepreşedinţii. Nu fac speculaţii, dar tentaţia este mare la CJ. Avem proiecte de milioane de euro", a spus Simirad. Fără drept de semnătură Acum, demnitarii au rămas cu atribuţii mai mult decorative, fiind responsabili de şcolile speciale din judeţ, cultură, pază şi ordine. Vicepreşedintele Victor Chirilă se ocupă de şcolile speciale, Direcţia Judeţeană de Pază şi Ordine, Centrul de Asistenţă Medico-Socială Bivolari şi de promovarea culturii tradiţionale. Din cauza neînţelegerilor şi a atacurilor politice dese la adresa lui Simirad, acesta din urmă i-a retras dreptul de semnătură pe documentele instituţiei. „Noi în birouri facem doar activitate politică. Ne întâlnim cu colegii din partid pentru a stabili strategii şi felul cum votăm înainte de şedinţele CJ. Nu avem activitate administrativă. Eu nu am drept de vot şi mă ocup cu seismele, orbii şi surdo-muţii", a spus Victor Chirilă. Adăscăliţei are în subordine unitatea medico-socială din Răducăneni, şcoli speciale, activităţi sportive şi Direcţia de Administrare a Drumurilor şi Podurilor. Chiar dacă activitatea lor se rezumă de multe ori la scandaluri în şedinţele Consiliului Judeţean şi la atacuri politice, demnitarii încasează indemnizaţii lunare de 3.500 de lei. Cu toate acestea, vicepreşedinţii susţin că au o activitate mult mai intensă. „Am întâlniri zilnice cu cel puţin zece primari din comune care ridică diferite probleme ale comunităţii. Orice intervenţie de-a mea este interpretată de Simirad ca fiind trafic de influenţă. Dar nu e aşa, este obligaţia mea să-i ajut pe primari", a spus Constantin Adăscăliţei. Sfătuitorii primarilor Colegul său spune că i-a ajutat pe primari prin consultanţă şi a evitat să intervină pe la instituţii. „Ajutăm cu sfaturi primarii. Eu evit să dau telefoane la instituţii pentru că se interpretează că fac intervenţii. Acum nu mai sunt în comisii de licitaţii", a spus Victor Chirilă. Pe de altă parte, preşedintele Simirad îi acuză pe subordonaţii săi că fac presiuni asupra angajaţilor CJ pentru a obţine anumite autorizaţii şi avize. "Ajutăm cu sfaturi primarii. Eu evit să dau telefoane la instituţii pentru că se interpretează că fac intervenţii.'' Victor Chirilă vicepreşedinte CJ Iaşi "Am întâlniri zilnice cu cel puţin zece primari din comune care ridică diferite probleme ale comunităţii.'' Constantin Adăscăliţei vicepreşedinte CJ Iaşi Cum au fost montate camerele video Camerele de supraveghere din birourile vicepreşedinţilor Consiliului Judeţean Iaşi   sunt de producţie coreeană, filmează alb-negru şi costă aproximativ 500 de dolari bucata. Montarea lor se face destul de greu şi ar fi durat circa 90 de minute, estimează Mihai Belu, preşedintele Blackwater Intelligence. „În astfel de cazuri este nevoie de 6-7 oameni, iar întreaga operaţiune durează cam o oră şi jumătate. Mai întâi se fotografiază locul în care urmează să fie amplasate camerele. Apoi se scoate tocul uşii şi este spart peretele pentru a fi găsite firele de la reţeaua electrică. Au avut noroc în acest caz, pentru că firele erau aproape de tocul uşii. Dispozitivul a fost alimentat de la firele electrice, după care în jurul acestuia s-a pus o pastă specială de umplere. Evident, s-a avut grijă să se păstreze un orificiu foarte mic, de dimensiunea unui vârf de ac, prin care camera să poată înregistra imagini. Apoi a fost vopsit locul în aceeaşi nuanţă cu restul peretelui, eventual a fost folosit şi praf pentru a nu fi observată vreo diferenţă. Cu siguranţă, resturile au fost aspirate, iar la sfârşit a mai fost făcută o poză pentru a o compara cu cea dinaintea montării dispozitivului", ne-a explicat Mihai Belu. El ne-a arătat că acest gen de cameră de supraveghere poate fi depistat cu ajutorul unor detectoare profesionale, tariful pentru o astfel de operaţiune fiind de 400 de euro pentru 100 de metri pătraţi. Au ieşit zâmbind de la DNA Cei doi demnitari ieşeni, Victor Chirilă şi Constantin Adăscăliţei, s-au prezentat ieri-dimineaţă la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Iaşi alături de avocatul lor, Marius Striblea. De la procurori au aflat că au dosar penal. „Procurorii n-au vrut să ne spună dacă este vorba despre o plângere sau despre o altă sesizare. A fost o discuţie amiabilă în faza de acte premergătoare întocmirii unui dosar penal. Nu am avut niciodată o rezervă că mi se ascultă telefonul", a spus Adăscăliţei. Acelaşi lucru l-a susţinut şi colegul său, vicele Victor Chirilă, cel care a scos din perete, într-o conferinţă de presă, aparatele de înregistrare. „Nu ni s-a prezentat niciun material. O să primim o citaţie acasă dacă va fi necesar", a spus demnitarul. Totodată, şi şeful instituţiei, Constantin Simirad, s-a prezentat ieri la sediul procurorilor anticorupţie. „Demersurile făcute de DNA sunt legale. Acţiunile lor nu suportă comentarii", a spus Simirad. Acesta a susţinut ieri că cei doi subalterni au fost informaţi de existenţa aparaturii de înregistrare de către un fost angajat al SRI Iaşi. Simirad a cerut verificări La solicitarea lui Simirad, angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii au căutat astăzi eventuale alte dispozitive de supraveghere. „ Am luat decizia de a verifica şi alte birouri din instituţiile subordonate CJ şi am făcut solicitare la SRI. Sunt verificate birourile demnitarilor de la CJ şi birourile directorilor din instituţiile subordonate CJ. La mine în birou erau multe locuri care sunau a gol, s-au scos şi lamele din podea pentru a vedea ce este acolo, dar nu s-au găsit microfoane", a spus Simirad. Şeful judeţului a susţinut că scandalul de la Iaşi a creat o adevărată isterie în instituţiile publice din ţară.
Articolul original in ziarul Adevarul.
MEDIA Stiri Scandalul de la Iasi in Adevarul